ATM

NUCLEU DE INTEGRARE · OPEN-SOURCE · PYTHON

Un cadru stabil pentru LLM-uri în sisteme reale.

ATM (Agentic Thinking Map) este un nucleu de integrare pentru sisteme agentice. Păstrează contextul, rolurile, dovezile și tranzițiile ca structură explicită, astfel încât modelul să-și folosească liber capacitățile fără să amestece sensurile, stările și autoritatea.

Python 3.12+ · MIT · zero runtime dependencies

LOCAL TRAVERSAL SLICE SEMANTIC FRAME
context
deploy_decision
state
review_ready
candidate
verify_release_gate
evidence
current / 3 hops
gate
satisfied
outcome
CONTINUE
{"kind":"CONTINUE","can_fire":true}

NU DESCRIEM, ARĂTĂM

Motorul chiar decide asta, în timp real.

Mai jos rulează motorul real de decizie step(), pas cu pas, pe 3 rulări reale ale aceluiași scenariu: una eșuează rapid, una se blochează într-o buclă de dovezi, una reușește. Fiecare ramură pe care a cântărit-o e desenată — nu doar cea aleasă.

fpf-agentic-thinking-map / ARCHITECTURE.mdVezi și traseul continuu, mai vizual →

DE CE EXISTĂ ASTA

N-am pornit de la o teorie. Am testat-o.

FPF (First Principles Framework) e cadrul de la care am plecat — 51.000 de rânduri, bine gândite pentru un cititor uman. Instinctul obișnuit e să dai tot cadrul modelului și să presupui că, dacă teoria e solidă, și folosirea ei de către model va fi la fel de solidă. Noi am construit, în schimb, un tunel de vânt: am testat direct cum se comportă un model când citește FPF brut, față de o felie compilată din el. Am păstrat ce a rezistat testului real. Am tăiat restul.

4.668,8×mai mic decât spec-ul FPF brut, complet
288,7×mai mic decât chiar fragmentul exact citat din spec, per decizie
80%din cazurile testate au ieșit corect — față de 40% pentru fragmentul brut

Măsurat cu tiktoken și rulări live, nu estimat. · Metodologie completă (TRIPLE_TAX_CALCULUS.md) ↗ · Citește raționamentul complet →

PRINCIPIUL PRODUSULUI

Modelul rămâne flexibil. Sistemul își păstrează cadrul.

NUCLEU DE INTEGRARE

Structura dintre LLM și sistem

Harta oferă fiecărui pas exact cadrul operațional necesar: unde se află agentul, ce știe, ce poate face și ce condiții trebuie îndeplinite. Integrarea devine inspectabilă, extensibilă și compatibilă cu modele, domenii și fluxuri diferite.